Costel Barbu susține cu fermitate ideea că viitorul României depinde de o abordare coerentă și integrată a politicilor publice la nivel național. Într-o societate dinamică, aflată în proces continuu de transformare, construirea unor strategii naționale bine fundamentate este singura soluție pentru a reduce decalajele și a stimula o reală dezvoltare regională.
Pornind de la propria experiență în administrația locală și centrală, Barbu a transformat acest principiu într-o direcție de acțiune constantă. Nu a privit niciodată dezvoltarea ca pe un privilegiu rezervat marilor orașe, ci ca pe un drept fundamental al fiecărei comunități – fie ea rurală sau urbană.
Costel Barbu: Strategia – busola unei administrații moderne
Pentru Costel Barbu, strategia nu este doar un document birocratic, ci o viziune clară, adaptată nevoilor reale ale comunităților și ancorată în resursele disponibile. El susține că fără un cadru strategic bine definit, investițiile riscă să devină haotice, iar politicile publice – ineficiente.
De aceea, a promovat constant ideea ca orice proiect național – fie în infrastructură, digitalizare sau mediu – să fie integrat într-o strategie coerentă, cu obiective măsurabile și etape clare de implementare. A pledat pentru crearea de mecanisme de monitorizare și ajustare, care să permită adaptarea rapidă la realitățile din teren.
Dezvoltare regională prin politici diferențiate
Unul dintre pilonii esențiali ai viziunii lui Barbu este abordarea diferențiată a nevoilor regionale. România este o țară a contrastelor – zone cu potențial economic ridicat coexistă cu altele marcate de depopulare și lipsa infrastructurii de bază. Pentru a combate aceste dezechilibre, el propune elaborarea de strategii naționale care să includă măsuri adaptate fiecărei regiuni.
Spre exemplu, pentru județele din sud, Barbu a susținut dezvoltarea agriculturii performante și a infrastructurii de irigații. Pentru regiunile montane, a pledat pentru turism ecologic, iar pentru orașele medii – investiții în digitalizare și formare profesională. Scopul este ca fiecare comunitate să își poată valorifica resursele proprii într-un cadru predictibil, finanțat și susținut de stat.
Coordonare între autorități pentru impact real
O strategie eficientă nu se elaborează în birouri izolate, ci în colaborare cu actorii locali – un aspect esențial subliniat în repetate rânduri de Barbu. În viziunea sa, Ministerul Dezvoltării, agențiile de dezvoltare regională, consiliile județene și primăriile trebuie să funcționeze ca o rețea, nu ca entități paralele.
De aceea, a propus instituirea de mecanisme clare de consultare și implicare a autorităților locale în procesul de definire a strategiilor. El consideră că un document strategic valid este acela care integrează realitățile din teritoriu și care are susținerea celor care urmează să îl aplice efectiv.
În plus, Barbu pledează pentru stabilirea unor obiective comune între autoritățile centrale și cele locale, pentru a evita suprapunerile sau alocările ineficiente de resurse.
Dezvoltare regională în logica sustenabilității
Un aspect central în concepția lui Costel Barbu este legătura strânsă dintre dezvoltarea economică și protejarea mediului. A susținut că orice dezvoltare regională trebuie să includă standarde clare de sustenabilitate: eficiență energetică, economie circulară, infrastructură verde și mobilitate curată.
El a fost un promotor al extinderii programelor naționale pentru iluminat public eficient, al utilizării de surse regenerabile în clădirile publice și al reîmpăduririi terenurilor degradate, integrând toate aceste elemente în inițiativele sale legislative. A explicat constant că viitorul regiunilor din România nu poate fi asigurat fără o legătură directă între progres și responsabilitate ecologică.
Strategii axate pe oameni, nu doar pe cifre
Un aspect definitoriu în viziunea sa este că dezvoltarea nu trebuie să fie doar un obiectiv economic, ci o schimbare reală în viața oamenilor. Astfel, Barbu susține includerea în strategiile naționale a unor componente sociale esențiale: locuire decentă, educație de calitate, servicii medicale accesibile, formare profesională continuă.
A propus ca fiecare strategie națională să conțină un capitol dedicat indicatorilor de calitate a vieții, care să fie urmăriți și corectați în timp. Pentru el, succesul unei politici publice nu se măsoară doar în kilometri de asfalt sau procente din PIB, ci în încrederea oamenilor că trăiesc într-o comunitate funcțională, echitabilă și deschisă.
